6

Experienta mea cu transportul in comun

Posted by Lucasartz on Mar 19, 2009 in Uncategorized

Dintr-un motiv mai putin important, ieri seara mi-am lasat masina in oras. A doua zi a trebuit sa o recuperez. Am refuzat sa iau un taxi pentru ca transportul in comun mi se parea cea mai convenabila varianta. Metrou Unirii – Aviatorilor, eventual autobuz pana la Unirii. Aveam trei statii cu autobozul. Erau doua in statie cand am ajuns si altul la 50 de metri. Pfuai, zic, ce noroc! O sa ajung mai repede decat cu masina. Nu ma lasa sufletul sa merg fara bilet. Proasta idee. Intreb la chioscul din statie. “Doar la urmatoarea!”, vine raspunsul mecanic. Cine stie cati mai intrebasera. Las dracului trei “autobuze” de senzatie si ma duc pe jos la statia urmatoare. Era aproape, cinci minute. Chioscul pe partea aialalta, inca un autobuz la orizon. Pfuai, zic din nou, norocul nu m-a lasat. Traversez repede, prin semaforul, iau biletul, dau sa merg inapoi. Rosu la pietoni… Verde la autobuz. Naspa. Trec pana la jumate, ca se poate, dup-aia nu mai pot risca, trei benzi de masini disperate. Astept, trece autobuzul, e in fata mea in statie. Ma rog “Verde, verde, hai cu verdele ala odata”. VERDE! Ura!!! Traversez in fuga, autobuzul n-a plecat, fug dupa el, ridic mana, ajung la usa si… si… soferul inchide si pleaca. Apuc doar sa trag o injuratura, piciorul mi s-a oprit in aer, n-a mai atins hardughia de metal. Astept, zic, insist cu autobuzul desi aveam zece minute pana la metrou. Hai sa vad cum e… Trecusera PATRU in ultimele cinci minute. Timp de alte zece niciunul… Pana la urma apare. Urc, dau sa compostez… pauza. Nu e compostor, doar cititoare magnetice! Mai intreaba un nene, “Dom’le, puteti sa-mi compostati si mie?”. “Unde?”, raspund ironic, “bucuros” ca am pierdut patru “masini” cum li se zice pe aici si 15 minute ca sa am o bucatica de hartie in buzunar. In fine, ajung la metrou. Ce se mai poate intampla aici? Totul e clar, usor. Ajung pe peron, ghiciti de cat timp plecase metroul? 10 secunde! Da, stiu exact, e singurul metrou din lume unde scrie cat a trecut de cand a plecat, nu cat mai e pana vine urmatorul :) Ma rog, aici chiar nu e vina omului, nu avea de unde sa stie ca vin eu. Urmatorul vine in vreo 5-6 minute. E ok. Urc. Am loc jos. Citesc. Mare greseala. Nu sunt prea atent la statii si la anunturi. La un moment dat vad sageata “->Bd. Aviatorilor”. Fuck me, zic, aici tre sa cobor! Ma dau jos, pleaca metroul, ma uit un pic mai incolo… Piata Victoriei, IESIRE spre Aviatorilor… Mda, e si vina mea, dar si a marcajelor idioate. Astept urmatorul, mai pierd vreo 5 minute. Timpul nu era asa important, doar ca reper. Vine si urmatorul, urc, mai aveam o statie, cobor. Si cam atit. Nush cat e de interesant, dar pentru un “masinist” ca mine, a fost o experienta. Mai ales ca am si iesit din statia de metrou exact in coltul OPUS fata de locul unde parcasem masina! :)

Tags: , , , ,

 
0

Poanta cu “autostrada zburatoare”

Posted by Lucasartz on Nov 25, 2008 in Uncategorized

Gheorghe Funar, intarziat la o emisiune electorala la Realitatea TV: “Imi cer scuze pentru intarziere, inca nu e gata pasarela primarului Oprescu!” :) Iata si proiectul “pasarelei”, cunoscuta si sub numele de “autostrada zburatoare”, pentru cei care n-au auzit de ea – promisiunea electorala a primarului de Bucuresti.

Tags: , , , , ,

 
0

Traiasca zapada

Posted by Lucasartz on Jan 3, 2008 in Uncategorized

Sunt sofer, am de parcurs o distanta mare pana la lucru zi de zi cu masina, sunt friguros, dar… ma bucur ca a nins asa de tare azi/ieri. Daca gaseam si o panta suficient de mare imi puneam si schiurile. Mi-a placut ca nu mi-am recunoscut masina in parcare, mi-a placut cum imi trosnea zapada sub picioare in drum spre metrou, mi-a placut cum s-au transformat marile bulevarde in carari, mi-a placut ce goale erau strazile si metroul. La un moment dat eram atit de singur pe strada, ca m-am simtit ca la munte, trezit insa rapid la realitatea de “varful” din stanga mea, care nu era decit un bloc… din pacate neacoperit suficient de zapada ca sa-l confund. Am facut si poze. Nu ca sa le trimit la TV, ci pentru ca pur si simplu ce s-a intamplat in Bucuresti – si in alte locuri, dar aici am fost eu – n-am trait niciodata la oras. Asa ca “Viva la snow”, cum ar spune francezul. :)

P.S.: nu traiesc aceleasi sentimente pentru ziua de ieri, cand am parcurs drumul Timisoara – Bucuresti in 12 ore, in loc de maximum 8 cit fac de obicei, iar Oltenia am traversat-o cu 20km/h desi abia abia am vazut cate un fulg de zapada. Acolo nu mai e vorba de frumusetea iernii, ci de nesimtirea altora. Noroc ca mi-am schimbat repede starea de spirit dupa ziua de azi. Ce-i drept inainte sa fac drumul retur cu metroul care se va produce la ora 22. Si, din fericire, azi nu am de parcurs 600 de km…

Pozele mele cele mai reusite (scuzati calitatea, e telefonul…). Mai multe in interior…

Parcarea de la blocul meu

Read more…

Tags: ,

Copyright © 2012 LAL Blog
WordPress . Wordpress themes