BLOG @ www.lal.ro

Foto: Guardian - Getty Images

Un reportaj frumos in Guardian, semnat Anna Kessel, despre unul din putinii sportivi care au dreptul sa spuna “still love to party and still hate to train”, pentru ca recordurile mondiale inchid instant gura oricarui contestatar. Doua fragmente mi-au placut in mod special. Cel in care Bolt povesteste despre dialogul cu tatal sau in timpul Jocurilor Olimpice, tatal sau refuzand sa zboare la Beijing din cauza avioanelor. Engleza jamaicana face toti banii:

Back home in Jamaica, Bolt’s father could not share his relaxed approach. Wellesley, who dislikes flying, had not travelled to Beijing and instead called his son ahead of the 100m final. “My dad he was nervous man,” Bolt says. “He was like: ‘Yo, you not worried? We worried down here.’ I was like: ‘Why you worried? I’m the one running, you just watching. Come on!’ What you worried about?’” (…) He refuses to worry about competing. “My philosophy is if I can run faster than you, you not going to beat me. If I have a bad day, yes, but if I have a good day no. I don’t see why I’ve got to worry about you when you’re slower than me,” he says.

Super tare si dezvaluirea dialogului pe care l-a avut cu americanul Walter Dix in calificarile de la Jocurile Olimpice:

“During the build-up to the 100m final in Beijing, the American sprinter Walter Dix tried to mess with Bolt’s head, a trick he will not try again in a hurry. “This is the first time I’ve ever said this,” says Bolt, leaning in confidentially, “but after the semi-finals he said to me: ‘There ain’t going to be no jogging in the final.’ I said: ‘What?’ Then I ran and I shut it down.” Bolt grins. Dix came away with a bronze medal, but one can only imagine how he felt watching Bolt “jog” those last 10m to claim victory and a world record in 9.69.

• Leave a comment... (0)

Am fost de trei ori la Chisinau. Acum destul de multi ani, e drept. Mi-am schimbat RADICAL parerea despre acel loc, dar mai ales despre oamenii de acolo. Am cunoscut unii dintre cei mai inteligenti, dar si cei mai onesti oameni din viata mea. Cativa imi place sa cred ca mi-au ramas prieteni. Si stiu ca sunt, intr-un fel sau altul, implicati in ce se intampla acum la Chisinau. Cred in manifestearea lor anticomunista, indiferent de greselile pe care poate le-au facut pe parcurs, nimeni nu e perfect, mai ales intr-o zona atat de dificila. Poate suna patetic pentru noi, dar exista sute, poate mii de oameni in Chisinau care chiar LUPTA sa fie LIBERI de ani de zile! Au o putere si o vointa iesite din comun. Acolo am trait niste experiente de viata extraordinare, iar daca timpul imi va permite, voi trece pe la tentativa de solidaritate a romanilor cu moldovenii: “Diseara in Bucuresti, la ora 20.00 la borna din fata Teatrului National, manifestatie pentru sustinerea basarabenilor. Veniti cu totii si dati mai departe!” (primit pe mess). Daca vreti sa vedeti live ce se intampla la Chisinau este un streaming pe stirileprotv.ro. Cand vad imaginile, ma simt ca la Timisoara in 1989… Bine-ar fi si rezultatul sa fie acelasi!

• Leave a comment... (0)

?ocant! Culise incredibile! Dezvaluiri senzationale! Exclusiv! Si acum pe bune: ce amenda voia sa-i dea Uhrin lui Dubarbier? In gsp zice “amenzii de 10.000 de euro pe care Dusan voia sa i-o aplice lui Dubarbier”. Pe de alta parte, de data asta in gsp, “Nu putem sa ii dam o asemenea amenda. Ii voi da maxim 3000 de euro. Il distrugem daca ii dam mai mult”, a incercat sa-i spuna cehul lui Muresan. Cehul fiind Uhrin, sa ne intelegem. Adica TOT Uhrin. Acelasi Uhrin!. Concluzionam: Dusan, ca e fratele lor, ii zic dupa prenume, voia sa-i aplice o amenda de 10.000 pe care insa nu poate sa i-o dea pentru ca lui insusi i se pare cam mare! Deci pe cine sa credem, pe gsp sau pe gsp? Niciuna, zic io. Ca nici cu Muresan nu mai inteleg nimic. Adica intr-un gsp a intervenit pentru injumatatirea amenzii, in celalalt gsp a fost ferm sa-i dea mai mare amenda…

Dom’le acum m-am prins io si cum e cu culisele astea din gsp. Dam o “culisa” intr-un fel, o “culisa” in felul alalalt, le dezvaluim exclusiv pe amandoua, le formulam socant si doar doar s-o indeplini una pana la urma. Si daca nu se indeplineste, nu e mare lucru, o dam pe aia adevarata mai tarziu si zicem “asa cum a dezvaluit gsp… bla bla”, ca doar cine verifica

Hai, bafta “inteligentilor”, nu va inecati voi culisele intr-un detaliu cum ar fi realitatea!

via tudor

• Leave a comment... (8)

Am fost la conferinta “Managing Media Crisis”, organizata de Media Management Institute si cu special guest Mario Garcia. Am plecat cu un gust amar, dintr-un motiv poate surprinzator. Nu cred ca presa (scrisa si online) are vreo sansa sa supravietuiasca daca diferenta dintre conducatorii ei si cei de afara e ca aceea dintre prezentarea lui Mario Garcia si masa rotunda cu managerii si juranlistii romani. Imi pare rau, il citesc zi de zi, in general cu placere, dar abia acum l-am prins la un eveniment pe Iulian Comanescu si tot ce pot spune e ca a fost un moderator jalnic al unor dezbateri jalnice. Atit de plictisitoare a fost a doua sesiune, incat moderatorul transmitea sms-uri sau naviga pe mobil, nu stiu exact, la un moment dat. Legat de intrebarile lui, tentativele de a face niste glume, de a starni polemica, stau marturie firele de par smulse din cap de audienta. Cat despre “prezidiul” dezbaterilor – pe unii ii cunosc, pe unii ii apreciez. Dar mi se pare tipic romanesc sa te prezinti la dezbatere absolut nepregatit. Poate ca ei stiu ce sa FACA, dar au parut ca au nimerit acolo cazuti de pe alta planeta, oarecum din obligatie, fara sa stie ce sa ZICA, cu atit mai mult cu cat si intrebarile au fost “ce Excel deschideti”, “cu cat sponsorizati paginademedia” sau “v-a scazut salariul”. Ce-are asta cu managing media crisis? Poate doar faptul ca asta e adevarata criza a presei… O spun cu parere de rau, pentru ca fac parte din presa si chiar am si o oarecare responsabilitate, deci e o critica asumata… Iata ce idei am retinut din dezabtere: dupa doi ani ZF are singura problema tot ca hotnews ii fura content, restul se plang de distributie, publicitate si altele pe aceeasi tema, daca chiar muriti de curiozitate cititi aici de exemplu. Si daca gasiti o idee de MANAGING media crisis, nu doar lamentari, sa ma anuntati si pe mine, chit ca am fost acolo.De la redactorii sefi din a doua dezbatere am retinut doar cu gust amar ca n-a vorbit nimeni de integrarea print-online.

Hai sa n-o mai lungesc. Norocul organizatorilor ca l-au pus pe Garcia la inceput si sfarsit, ca altfel se golea sala dupa el. Despre Garcia nu are rost sa spun, aplauzele din sala sunt suficiente. Felicitari pentru aducerea lor celor de la Media Institute si cine o mai fi avut merite…

Scuze daca am suparat pe cineva, dar chiar a fost deprimant sentimentul…

• Leave a comment... (9)