Dintr-un motiv mai putin important, ieri seara mi-am lasat masina in oras. A doua zi a trebuit sa o recuperez. Am refuzat sa iau un taxi pentru ca transportul in comun mi se parea cea mai convenabila varianta. Metrou Unirii – Aviatorilor, eventual autobuz pana la Unirii. Aveam trei statii cu autobozul. Erau doua in statie cand am ajuns si altul la 50 de metri. Pfuai, zic, ce noroc! O sa ajung mai repede decat cu masina. Nu ma lasa sufletul sa merg fara bilet. Proasta idee. Intreb la chioscul din statie. “Doar la urmatoarea!”, vine raspunsul mecanic. Cine stie cati mai intrebasera. Las dracului trei “autobuze” de senzatie si ma duc pe jos la statia urmatoare. Era aproape, cinci minute. Chioscul pe partea aialalta, inca un autobuz la orizon. Pfuai, zic din nou, norocul nu m-a lasat. Traversez repede, prin semaforul, iau biletul, dau sa merg inapoi. Rosu la pietoni… Verde la autobuz. Naspa. Trec pana la jumate, ca se poate, dup-aia nu mai pot risca, trei benzi de masini disperate. Astept, trece autobuzul, e in fata mea in statie. Ma rog “Verde, verde, hai cu verdele ala odata”. VERDE! Ura!!! Traversez in fuga, autobuzul n-a plecat, fug dupa el, ridic mana, ajung la usa si… si… soferul inchide si pleaca. Apuc doar sa trag o injuratura, piciorul mi s-a oprit in aer, n-a mai atins hardughia de metal. Astept, zic, insist cu autobuzul desi aveam zece minute pana la metrou. Hai sa vad cum e… Trecusera PATRU in ultimele cinci minute. Timp de alte zece niciunul… Pana la urma apare. Urc, dau sa compostez… pauza. Nu e compostor, doar cititoare magnetice! Mai intreaba un nene, “Dom’le, puteti sa-mi compostati si mie?”. “Unde?”, raspund ironic, “bucuros” ca am pierdut patru “masini” cum li se zice pe aici si 15 minute ca sa am o bucatica de hartie in buzunar. In fine, ajung la metrou. Ce se mai poate intampla aici? Totul e clar, usor. Ajung pe peron, ghiciti de cat timp plecase metroul? 10 secunde! Da, stiu exact, e singurul metrou din lume unde scrie cat a trecut de cand a plecat, nu cat mai e pana vine urmatorul 
Ma rog, aici chiar nu e vina omului, nu avea de unde sa stie ca vin eu. Urmatorul vine in vreo 5-6 minute. E ok. Urc. Am loc jos. Citesc. Mare greseala. Nu sunt prea atent la statii si la anunturi. La un moment dat vad sageata “->Bd. Aviatorilor”. Fuck me, zic, aici tre sa cobor! Ma dau jos, pleaca metroul, ma uit un pic mai incolo… Piata Victoriei, IESIRE spre Aviatorilor… Mda, e si vina mea, dar si a marcajelor idioate. Astept urmatorul, mai pierd vreo 5 minute. Timpul nu era asa important, doar ca reper. Vine si urmatorul, urc, mai aveam o statie, cobor. Si cam atit. Nush cat e de interesant, dar pentru un “masinist” ca mine, a fost o experienta. Mai ales ca am si iesit din statia de metrou exact in coltul OPUS fata de locul unde parcasem masina!
Loading ...
